Despre laudarosi

Doi laudarosi savureaza  cafelele cu o conversatie.Unul zice - Gandeste-te,un sculptor din orasul natal a facut statuia unui concitadin care a fost extrem de darnic.E asa de realizata incat, saracii se duc si acolo sa-i ceara bani.Celalalt contraataca - O,asta-i nimic.Vreau sa-ti spun ca la mine-n oras un pictor a facut portretul unui domn,asa de real,incat frizerul i-o rade zilnic de trei ori...O alta lauda de sine -- Un tip este pe punctul da a se inneca in Marea Neagra.Dupa imense eforturi reuseste sa ajunga inapoi pe plaja.Imediat e inconjurat de tot felul de admiratori,care mai de care felicitandu-l.El coplesit de emotie raspunse -- Nu am facut mare lucru,dar daca nu eram eu ma innecam singur...Chiar daca-s sarbatorile de iarna nu strica sa ne gandim la mare,la zgomotul valurilor.Sa ne mai odihnim creierii dupa stressul cotidian.

             

TELEGRAME SI NERABDARI

Sotia -- Pierdut trenul. Plec maine dimineata. Ora aceeasi. Sarutari Maria...Sotul raspunde cu o alta telegrama -- Pleaca mai devreme.stop.Iesind la aceeasi ora pierzi trenul.stop.Viorel.

                         

Cadeverica

Stim cu totii ca oasele putrezesc greu,precum stim ca elipsele sunt niste cercuri bortoase,pregatite a naste oricand,le calculam circumferinta in functie de necesitatile zilnice de forma,lacrimilor unui anumit plans in viteza,nu cunosc cifra octanica a lacrimilor de aceea imi vad linistit de treaba,de doagele mele eliptice...subteran cu icoane si mana mea cea stanga pusa rau la locul nepotrivit...o da,sfintii se ridica oricum la suprafata,intregi,ma gandesc ce s-ar intampla daca am fi cu totii sfinti,ar ramane diavolii fara munca iar noi am face risipa de saruturi.

Viata la modul interogativ

Punandu-ti intrebari schimbi viata.Eu as dori sa-mi raspunda cineva la urmatoarea intrebare:ce-i  moartea?(acest "de ce" pus numai de oameni.)Fluturii nu se intreaba de ce mor dupa instinctivul lor zbor de o vara din floare in floare.Mai bine imi fac valiza si plec undeva,oriunde.Poate nu ma voi intoarce niciodata.(decat in somn,de pe o parte pe alta.)

Impresii despre jumatatile de masura

Cred ca nimeni nu e mai afurisit decit mine cand vine vorba despre jumatatile de masura.nu se poate plinge cu o jumatate de lacrima,cum nu se poate avea o jumatate de mama.totusi,o jumatate de vis la un poem nu strica.Sa o faci in viata pe-a nestricatul iar nu-i bine,ca te declara satana sfint si nu e conform,dupa cum scria Caragiale.Atunci ce-i de facut cu semiprezenta,cu hermafroditismul caracterului urban,cu moastele falsului sfant din gradina lui Dumnezeu?

Va las pe voi sa raspundeti.