FLOAREA DIN BUNKER

Prin locurile natale au trecut în perioada celui de-al doilea măcel mondial atît nemții cît,mai ales rușii,de care localnicii își amintesc cu neplăcere.Au rămas buncărele,cazematele dinamitate care ne reamintesc că moartea în masă e posibilă din pricina unor ideologii radicale.Le-am privit tăcut și am încercat să-mi imaginez coșmarul pe care l-au trăit alții în ele.Am dat acolo de o floare aruncată de cineva.Intenționat sau nu,floarea aceea mi-a schimbat fluxul gîndurilor.Aprope că uităm cît de prețioasă este pacea aceasta care ne protejează liniștea ori neliniștea interioară.&Un canibal aflîndu-se cu tatăl la vînătoare vede un tanc la marginea savanei.''Tată,ce-i acela?''.''Fiule,cum să-ți spun...e un fel de nucă de cocos...o deschizi și mănînci tot ce-i înăuntru''.