FERICIREA DE A FI INUTIL (FERFIN) . Intr-o epoca ìn care fericirea ìnseamna ìn mare parte bunastare(adica bani),multi considera poezia inutila (de doua parale).Totusi eu sìnt fericit numai dupa ce creez o poezie.Scriind-o,creez : pentru mine o fericire si pentru altii o inutilitate.Cine creaza inutilitati devine el insusi un inutil.In cazul meu un inutil fericit.De aceea,fericirea de a fi inutil,cu alte cuvinte,fericirea de a crea.Comentati pe e-mail : viorel.grigoriu@gmail.com
domenica 22 giugno 2014
OBSESIA VANULUI
Munca înnobilează omul.Eu zic mai ales acea muncă care te face rege al propriului interior.Pe timpul fostului regim munca avea mari conotații propagandistice.Mi-am adus aminte de un banc al acelor timpuri.Un tov. de la partid vine în inspecție la un IAS și întreabă -''Cum e recolta de cartofi tovarășe?''.''Magnifică...avem atît de multe cartofi încît am putea face o movilă care ar ajunge pînă la D-zeu din cer ''.''Tovarășe trebuie să vă reamintesc că D-zeu nu există''.''La fel și movila tov. inspector''.P.S. Asta nu are nici o legătură cu adevărata muncă interioară pe care o practică artiștii și oamenii religioși.Departe de cei din urmă obsesia vanului.
Iscriviti a:
Commenti sul post (Atom)
Nessun commento:
Posta un commento