surîd, sînt sigur că aici și acum din cada asta sìnt
cel mai mare cel mai cel mai mare
vanitate in vitro
toți stropii vor întreba : dom' poet
putem intra două minute înlăuntrul dumneavoastră ?
nu, nu se poate, voi răspunde
stînd impunător în picioare
în cuvinte pînă la genunchi
pot să mă laud că încă de cînd eram copil
tata pentru a mă distra
mă arunca în sus " hopa mare - tìta mare "
și pămîntul care era dedesupt
iar eu ramineam așa
plutind între cer și nimic
mai tîrziu venea mama
mă lega cu o eșarfă sau cu o ață
precum legi un balon
și mă purta mîndră la școală
de atunci văd lumea de sus
le învăț pe toate din
cădere.
Nessun commento:
Posta un commento