mercoledì 25 maggio 2011

INALTAREA LA VID

Poate n-am sa apuc a muri,sa o vad si pe asta
ìn glastra o floare cu motor si jocuri olimpice la Dolhasca
ìntr-o lume ìn care totul e posibil,chiar si din scuipat sa faci combustibil
ìn care si apele sa fie de fier si tocurile mai ìnalte decìt piticii din "Gulliver..."
ìn care eu ìmpreuna cu mine oblig un melc sa se deplaseze pe sine
poate va deraia trenul ce transporta terenul
unde se vor cultiva degete aratatoare care vor arata exact traseul
acelei plante agatatoare ce se va roti mereu spre ìnalt ìmprejurul meu
ma va napadi de jos pìna sus (si pe acolo pe unde nu-s )
ma va face verde, stralung, ierbivorele se vor uita la mine lung
de frica voi striga sa vina toamna, rapid, sa se termine aceasta ìnaltare la vid
pentru ca nu-mi gasesc nici o vina de a muri ìn absolutul metafizic
eu bietul rìvnitor ìn spatiul mioritic ma spal pe mìini cu
rezultatul plìnsului fizic si pun o placa ecvestra pe aceasta splendoare terestra
poate o generatie viitoare, va striga murind :
pe aici nu se... moare !
.

Nessun commento:

Posta un commento