Forme de aparare contra facilului.Posibilitati de noi viziuni.Iata ceea ce un spectator poate si trebuie sa ceara artei contemporane :
1.In fata unei opere trebuie sa te prezinti dezarmat, dar cu o prejudecata favorabila.Opera e un gìnd care se vede, o ìntrebare sau un raspuns asupra lumii.Trebuie facut un masaj muschiului atrofiat al sensibilitatii,de a te preda unei lumi oricum superficiale care extaziaza pura aparitie si ìntretinerea domestica.
2.Arta e forma.Lampanta si elocventa.Vrea sa puna o piedica ìntelesului, sa surprinda,sa creeze o fractura ìn imaginar.Forma este chipul figurativ al operei,cuvìntul tacut si vazut al corpului. Daca ai nevoie de prea multe explicatii,de didascalii opera e un faliment.
3.Arta trebuie sa fie o reflectie asupra lumii.Artistul pleaca ìntotdeauna dintr-un non-loc pentru a debarca inevitabil ìn preajma noastra, cu stigmatele propriei epoci, cu tehnici si materiale diferite, variabile, cìt mai multimediale, inovative, ìn pas cu timpul, la moda.Se masoara cu tot ceea ce societatea produce si consuma,precum arta pop americana.Arta vorbeste despre acum si aici.Daca nu, e pierduta.
4.Arta creeaza catastrofe lingvistice.Este ìn continua autodepasire si renovare.Opera trebuie luata ca o ruptura a limbajelor si codurilor de comunicare.Erupe ìntre obisnuintele noastre si agreseaza chiar corpul.Trebuie sa distruga si sa refaca noi modele de a vedea , gìndi, actiona.Trebuie sa reuseasca a se spatializa.
5.De aici anxietatea unei iritari, a unei continue renovari formale si lingvistice, adoptarea interactivitatii si conceptul operei deschise.Dar a rupe schemele nu e deajuns ìn stadiul de insomnie al contemporanului.In modul sau de a face si a contempla, opera trebuie sa deschida noi porti, sa dea lumina unor noi viziuni.
6.Arta e tentativa de ordine.Temporara dar posibila.Opera reprezinta un "cosmos" contra haosului exterior: nu fuga de lume ci progetto dolce , ìndulceste distorsiunile realitatii.In sfìrsit, arta e responsabila.
7.Arta e rezervatia indiana a simturilor.Ne ìnvata Joseph Kosuth,care reflecteaza asupra cuvìntului si semnificatului sau, ìn timpul comic al irevelantei, efemerului si golirii de sens.Opera trebuie sa fie martorul grav al superficialismului epocii noastre, afectata de un peronism mediatic, de performativitatea si autoreferentialitatea politicii.
8.Arta trebuie sa fie o forma de aparare ìmpotriva hedonismului experimental.Opera este justificata de rigoarea formala, proba unei rezistente etice a artistului, care sfideaza lingusirile modei curente.Opera prea easy e o tradare.Priveste mai mult pe artificiosii modei care apreciaza inima smaltuita a lui Jeff Koons.
9.Nu judeca opera dupa succesul sau.Succesul reprezinta o scurta imortalitate a artei.Opera nu trebuie sa celebreze numai propria valoare economica si mediatica ci istoria unei clipe pentru memoria viitoare, o judecata, o ulceratie a semnificatului ìn eternul prezent al postmodernitatii.
10.Arta e duminica vietii.Opera nu renunta la tentativa de a fi mai mult sau mai putin conceptuala, la splendoarea desconcertarii.Opera e un tranzit de intensitate formala, o aparitie fugitiva a spiritului vremii, un flash de fericire.Da, arta e indecisa ìn toate dar nu ìn dorinta de a fi o epifanie a vietii.
Nessun commento:
Posta un commento