MARX SI NORUL LUI JOBS

A fi cu capul ìn nori stiu ce ìnseamna, dar a fi cu viata ìntr-un nor... ìnvat acum.Marele "reìnviat" Steve Jobs, a creat norul digital, serviciul cloud computing care ne dematerializeaza.Cred ca tatal materialismului dialectic se ìntoarce ìn mormìnt.Tocmai el materialistul convins a fost cel care a profetizat aceasta revolutie a lui Jobbs : " Tot ceea ce e solid se dizolva ìn aer", anticipìnd sensul de azi al cloud-ului, norul care rezulta din condensul cuvintelor, ideilor, gìndurilor pe care le producem zilnic cu ajutorul tehnologiei informationale.Pentru a ìntelege mai bine aceasta revolutie cineva mi-a ìmprumutat trei carti : "Estetica disparitiei" de Paul Virilio ; "Societatea transparenta" de Giani Vatimo si "Teoria norului" de Hubert Damitsch.Am ìnteles ca adevaratul profet al acestui paradis si ìn acelasi timp infern este Jean Baudrillard, care ìn anii '70 a prevazut evolutia capitalismului industrial de la productia materiala de obiecte la la productia de imagini, semne, sisteme de semne pline de icone aplication gen smartphone.Ne dematerializam, devenim evanescenti, cu profile substituite, portrete colorate care se ìntìlnesc cu alte portrete colorate, fara sa mai tranziteze materialitatea noastra, contactul fizic face of face.Odata cu noi se dematerializeaza si banul.El devine un clic.De la solid la evanescent, comunicarea ionizeaza si formeaza blogosfera, dezvoltìnd o alta lume ìn ultra-web, reflectia celei pe care o traim.Corpul nostru a devenit un agregat de biti, ìntr-un nor.Oricum eu ma simt bine in fata computerului.N u pot spune "vai de capul meu" sau  "vai de corpul meu " .


viata intr-un nor


eu am fost mereu cu capul ìn nori
càlcam prin stràchini lirice
pline cu lacrimi romantice
dormeam ìn apà
aveam vise acvatice
nu stiam ce ìnseamnà transcendenta
nici evanescenta
puneam o scara pe bobul de roua
si urcam, urcam pìna mi se facea dor
de dedesupturi
acolo sus nu am stat degeaba
am ìnceput sa fac cìte-un nor
sa am o meserie noua
norar
am norul meu,ìn care capul ìncape bine
din cìnd ìn cìnd vine cìte unul
si-mi aduce de pe pamìnt buzunare pline 
cu clickuri, zice ca sìnt bani
valabili o mie si unu de ani
eu ìi zic : evanecenti sa fiti !
si-i dau ìn dar o mie de biti.